Cele mai „harnice" judeţe din punctul de vedere al creşterii economice se regăsesc în centrul ţării, iar cele mai „leneşe" - în nord-vestul şi sud-estul ţării, reiese din datele privind evoluţia principalilor indicatori economici în profil teritorial, centralizate de Comisia Naţională de Prognoză (CNP). Mai exact, judeţele Cluj, Argeş, Sibiu, Braşov şi Ilfov vor avea, potrivit CNP, cea mai rapidă creştere economică, respectiv ieşire din criză, în 2011, adică un avans al PIB de peste 2%. De cealaltă parte, cu cea mai lentă creştere economică (sub 1% în acest an), se regăsesc judeţele Giurgiu, Satu Mare, Sălaj, Covasna, Bihor şi Ialomiţa. Celelalte judeţe ale ţării vor avea creşteri medii sau temperate, cu un avans al PIB de 1,5% până la 2%, respectiv de 1% până la 1,4%.Discrepanţe mari între regiuni
Judeţele României se diferenţiază şi prin veniturile exprimate în PIB/cap de locuitor. Maximul se regăseşte la Bucureşti, cu un PIB de 15.143 de euro/cap de locuitor estimat pentru 2011, iar minimul - la Botoşani: 2.804 euro. Locuitorii cu venituri de peste 7.000 de euro se regăsesc şi în judeţele cu cea mai rapidă ieşire din criză, dar hărnicia, nu e neapărat apanajul celor „bogaţi" din punct de vedere statistic.
Bucureştiul, Timişul şi Constanţa sunt cele mai bune exemple, din acest punct de vedere: creşterea lor economică este doar una medie (1,5%-1,9%), chiar dacă veniturile per capita sunt printre cele mai mari din ţară (7.110 euro/capita la Constanţa, respectiv 8.697 de euro/capita la Timiş). În schimb, zonele sărace, cu PIB/capita sub 4.000 de euro, sunt şi cele cu creştere economică redusă, respectiv ieşire dificilă din criză. La nivel naţional, CNP estimează o creştere economică de 1,5% în 2011 şi o majorare cu 5,2% a salariului mediu net, până la 1.472 de lei lunar.
